Ortodonţia

Ortodonţia include intervenţii stomatologice, cu ajutorul cărora se efectuează înclinarea în diferite direcţii, rotirea sau transpunerea (mutarea) intraosoasă a dinţilor. Dacă trebuie modificată şi relaţia maxilarelor, poate fi necesară şi intervenţie de ortopedie maxilară.

Ortodonţia deserveşte nu numai scopuri de estetică dentară, gingivală şi facială, deoarece poziţia dinţilor influenţează şi funcţia de masticaţie. Este posibil ca, din cauza încâlcirii şi îngrămădirii dinţilor, precum şi a anomaliilor de muşcare, să apară şi alte probleme stomatologice. Dinţii îngrămădiţi pot fi curăţaţi mai greu, de aceea predispun la carii, gingivită (inflamaţia gingiei). Forţa de masticaţie suprasolicită dinţii care stau în poziţie greşită, putând cauza slăbirea (în ce priveşte fixitatea), alterarea acestor dinţi. Capacitatea mai slabă de masticaţie poate duce la tulburări digestive; poziţia anormală a dinţilor poate determina, cu timpul, simptome privind articulaţia mandibulei. Anomaliile de poziţie dentară influenţează negativ pronunţia sunetelor. Toate acestea pot fi evitate sau rezolvate prin ortodonţie, mai mult: dantura regulară, zâmbetul frumos are efect pozitiv asupra personalităţii.

Pentru depistarea problemelor precoce, cel mai bine ar fi ca primul triaj de ortodinţie să aibă loc înaintea împlinirii vârstei de 7 ani. E drept că ortodonţia nu are limită superioară de vârstă, dar este cu atât mai eficientă cu cât a fost începută mai devreme. La vârste mici este posibil ca anumite anomalii temporare să treacă de la sine; sau, cu ajutorul unor exerciţii de gimnastică musculară (colaborând cu logopedul), să se poată "reprograma" forţele musculare care îngrămădesc dinţii; sau problema să fie rezolvabilă cu aparate mai simple, cu tratament de durată ceva mai scurtă. Însă toate acestea sunt LA DECIZIA MEDICULUI STOMATOLOG DE ORTODONŢIE, pe baza consultului; el este cel care elaborează şi planul de ortodonţie.

Tratamentele de ortodonţie durează, de obicei, mult timp, chiar doi ani, mai exact până când se ating scopurile estetice şi funcţionale dorite. În decursul acestei perioade e posibil să fie nevoie de alternarea diferitelor aparate, eventual intercalând "perioade pe odihnă", sau, de exemplu, după reglarea dinţilor cu aparat mobil, să urmeze fază cu aparat fix.

Este posibil ca în anumite etape, poziţia dinţilor aparent se înrăutăţeşte, dar această stare este doar tranzitorie; pacientul trebuie să fie conştient de faptul că, urmând până la capăt planul de tratament, rezultatul final va fi potrivit.

Ortodonţia poate fi începută deja în timpul dentiţiei mixte, nu trebuie aşteptată schimbarea totală a dinţilor; anumite abateri oricum sunt mai uşor influenţabile în perioada de creştere, pe când mai târziu (de ex. la corectarea diferenţei maxilarelor), eventual poate fi necesară şi susţinere operatorie.

Spre deosebire de tratamentele din copilărie, în cazul intervenţiilor la adulţi este şi mai valabil că posibilităţile ortodonţiei sunt influenţate şi de factori stomatologici agravanţi (probleme care apar la nivelul parodonţiului sau danturii, de ex. parodontita, lipsa de dinţi): în asemenea situaţii este nevoie de lucru în echipă de stomatologie-ortodonţie. Dacă s-a dezvoltat deja scrâşnitul dinţilor, strângerea din dinţi, acestea îngreunează tratamentul. Adulţii tolerează mai greu anumite aparate; adolescenţii, adulţii sunt mai sensibili la aspectul estetic al purtării aparatului de ortodonţie. Prin urmare, ortodonţia este posibilă şi la adulţi sau la persoane în vârstă, dar este mai complicată în comparaţie cu cea la copii.

În perioada tratamentului de ortodonţie, igiena orală riguroasă este de importanţă deosebită: menţinerea curăţeniei dinţilor şi aparatului de ortodonţie. Pacientul poate dovedi colaborarea cu medicul stomatolog de ortodonţie cel mai bine printr-o igienă orală de calitate. Pe lângă curăţarea, spălarea obişnuită a dinţilor, efectuată de pacient (acordând atenţie deosebită zonei de trecere de la dinte la gingie şi spaţiilor interdentare), bineînţeles, este necesar controlul sistematic de igienă orală şi curăţare profesională (cam tot la 3 luni). 

Ca şi concluzie finală: 

Ortodonţia se poate aplica exclusiv la pacientul care îşi poate ţine gura perfect curată.

La acel pacient care nu îşi curăţă cum trebuie aparatul de ortodonţie, respectiv nu poartă elementele mobile aşa cum a prescris medicul, tratamentul trebuie oprit.